Comuna Mileanca este situată în partea de nord a centrului teritorial al județului Botoșani, la o distanță de 62 km de municipiul Botoșani, 30 km de municipiul Dorohoi, 18 km de orașul Săveni și 15 km de orașul Darabani. 
Comuna se învecinează la nord cu comuna Concești, la est cu comunele Viișoara și Coțușca, la sud cu comunele Drăgușeni și Știubieni, iar la vest cu comuna Havârna, și are în componența sa patru sate: Mileanca, Codreni, Seliștea și Scutari.
Cel mai probabil denumirea satului reședință de comună Mileanca, este de origine ruteană , în limba ucraineană ,,milencaia" însemnând ,,frumușica."
 Pe teritoriul de astăzi al comunei Mileanca au fost semnalate cel puțin două așezări de tip Cucuteni, precum și alte două așezări din epoca bronzului (cultura ,,Noua") și fierului (Hallstatt). Acestea însă nu spun nimic despre actualul sat Mileanca, ale cărui rădăcini pot fi urmărite doar din evul mediu, de prin sec. XV. Arheologic urmele unei așezări medievale, precum și ale cimitirului acesteia, au fost semnalate în apropierea barajului de acumulare construit în 1973 pe pârâul Podriga.
        Cel mai vechi document păstrat în care este menționat satul Mileanca, datează din 4 aprilie 1622. Într-un alt document, din 12 iunie 1642, este amintit însă uricul de întăritură dat de Ștefan cel Mare, precum și actele domnești de la Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu, pierdute între timp. Avem astfel dovada documentară că satul exista încă din secolul XV, fiind chiar mai vechi decât domnia lui Ștefan cel Mare (actul său fiind unul de confirmare și nu unul de danie sau de fundație).
Pe drumul dintre Mileanca și Tătărășeni numit cândva ,,Drumul Furilor" sau ,,Șleaul cel Mare" se află un lung șir de movile. La hotarul dintre Mileanca, Tătărășeni și Știubieni se află Movila lui Ștefan cel Mare, numită așa în documentele mănăstirii Putna, proprietara Știubienilor.